Mi-e dor

Noi, cei ce ne-mbrăcăm cu lumea-ceasta,
Noi, cei osteniți cu griji ce sunt și care nu-s,
Toți strigăm în cor formula asta:
„Mi-e dor de dorul de-a ajunge sus.”
Și ce ne-am face totuși fără dor?
Am concura nebuni spre „am să mor”,
Căci dorul caut-a sa consoartă
Și viața fără dragoste-i deșartă.
„Mi-e dor și doare” cântă sufletul iubind
Și dragostea-i atât de mare
Încât  o inimă de plumb auzi trosnind
Atunci când lacrimi curg de dor ...
... și nu de jale ...