marți, 28 decembrie 2010

Vai de parinții care-(n)ascultă de copii!

Vai de părinții care ascultă de copii,
Nu de alta, dar mintea nu l-i coaptă!
Și-n loc de multe bucurii
Un „te iubesc” nu-ți spun măcar în șoaptă
Atunci când bătrânețile ți-s largi
Și-n tine n-ai putere să mai faci o faptă!

Vai de părinții care n-ascultă de copii,
Căci prin sufletele lor ce-s străvezii
De-atâta modestie și iubire
Curge o măreață dăruirie:
Un izvor,
Un izvor prin care curge dor!

Pentru că zilele astea, deși nu sunt părinte am ascultat și eu de un copil puțin mai mare ! ... și ...




joi, 23 decembrie 2010

Crăciunul - actual și străbunul!

Un glas metalic, crud, părăsește clopotul învelit în ger,
Pășește pe fulgi care cad și se grăbește spre cer!
De sus,
Iisus
Îl trimite s-alerge spre suflet de om
Să spargă tăcerea ce-l face neom...
Glas de biserică - voce de clopot
Vestește că vine în repede tropot
Crăciunul-
Actual și străbunul !!!

De veacuri apare
Ca să alunge-ntristare.
Se-așează la masă
În fiece casă.
Doar un lucru să-i oferi ar vrea:
Să nu uiți că pe cer a răsărit o stea,
O stea cu-n mesaj ce-i scris cu lumină,
O stea ce vrea viața să-ți fie senină,
Un astru ce-ți spune
Că Iisus e în lume,
Domnul ce-a pus
Nimic mai presus
... de iubire!

marți, 21 decembrie 2010

De ce mor animalele?

De ce mor animalele?

Mor pentru mine ...
Și se sting senine!
O viață m-au slujit învățându-mă „devotament”!
Iar moartea lor îmi este testament
Căci ce altă moștenire mare
Îmi poată lăsa ceva ce-i cu un pic mai mare ca o floare?
Atunci când mor -
Stârnesc un dor!
În toată viața lor mi-au fost aproape
De multe ori sărit-au tristețea să o-ngroape
Iar acum, acum când pleacă
Vor un sfat prin inimă să-mi treacă:
„Nu plânge după noi,
Gândește-te la voi,
Te roagă !!!”

miercuri, 15 decembrie 2010

Moarte de fulg!

Am luat un fulg și l-am privit ș-era atât de mare,
Iar eu sunt mic - atât de mic,
Dar strig că fulgu-i tare!
Tăcut și cald pe interior
Se stinge-ncet
și-mi dă fior
Căci moare alb, senin și-ntaină
Și moartea lui nu-i spaimă
Căci e-mpăcat cu viața lui !
Cu viața simpl-a fulgului !

marți, 14 decembrie 2010

Unii fluturi se fac licurici



Ce haos frumos!
Fluturi albi și totuși colorați cu dragoste cerească zboară frenetic așteptând să răsară noaptea.
Nu toți fluturii se fac omizi!
Unii, la căderea nopții și sub lumina străzilor și a sufletelor iubitoare, se fac licurici!
Aceștia absorb griul posomorât al cerului zilei și estompează întunericul nopții.
Cât de haotic ninge pentru mine! Ce înțelepciune tainică s-ascunde însă în drumul fiecărui fulg de nea în drumul lui spre inima ta!

vineri, 10 decembrie 2010

Culmea ignoranței !



25 decembrie, în fiecare an
E ziua Ta ...
O zi în care îmi iubesc plăcerea mea
Atât de tare și de mult
Încât tristeți-i Tale-s surd!
Râd, joc ... mă joc cu mese pline
Și râsul meu se face-un spine,
Ce se-adaugă la coroana țepilor cu sânge -
Tu, Suflet care plânge!

Sunt invitat la ziua Ta și eu și el și ea și tu,
Și Tu mă-mbii cu un Crăciun senin - albastru
Iar eu nu-Ți spun nimic,
N-am să-Ți dau nici gestul cel mai mic;
În seara de Crăciun sunt ocupat,
Atât de ocupat încât să știu,
Că spiritul Crăciunului e viu
Doar atunci când stăm de vorbă -
Tu și eu !!!


luni, 6 decembrie 2010

Dincolo de „impasibil”

Mulți dintre noi suntem măcinați de griji deșarte...
Și de-acelea, ... sfărâmate;
Petrecând prin întuneric
Și ghidați fiind de-un comportament coleric
Suntem pești ce se aruncă singuri pe uscat !

Sub lumina soarelui ce arde fără milă,
Folosind privirea ce-i sterilă
Ne jucăm cu „impasibil”;
Până azi ...
... De acum ... suntem ajutori de sfinți
Ocrotiți de Nicolae, cel ce-i mare-ntre părinți !!!