joi, 28 aprilie 2011

La Izvorul Tămăduirii ...

Într-o lume îmbrăcată armonios în feerie,
dichisită cu fâșii din curcubeu ...
Din pură lipsă de materie
a zidit un izvor ... meșterul Arhiereu.
Înaintea apei sale
sapă Dragostea, cu dor, o cale
ca să curgă mai încet sau mai rapid
peste sufletul uscat - arid.
Ori că plouă ... sau că pică câte-o lacrimă pe rând
inima-ți la cer ridică - zâmbetul ți-e cu izbând!
Trebuie doar să-i spui iubirii
despre apa care susură la Izvorul Tămăduirii!





marți, 26 aprilie 2011

„Hristos a înviat!” - un plus de nădejde

„Hristos a înviat!” -
o simplă propoziție
ce-și închină literele
în fața noastră,
lăsându-le
să fie călcate în picioare,
astfel încât pășind pe ele 
să ne înălțăm
deasupra pesimismului
îndopat cu lipsă de speranță.
„Hristos a înviat !” -
un plus de nădejde
din care gustă fiece om 
ce-a-nțeles 
că fericirea
nu poate fi găsită
decât la Dumnezeu
și prin Dumnezeu !
„Hristos a înviat !”-
un înțeles
de care-avem nevoie
ca de aer și de apă!
... căci fără dragoste
și speranță
suntem ca o apă stătută,
neaducând nici un folos
nici nouă, „nici tuturor”.

sâmbătă, 23 aprilie 2011

Întruparea lui Dumnezeu!

Și totuși ...
Dumnezeu este un tată
care Își dă inima
pentru a-Și salva copilul.
Acesta, neascultător,
s-a jucat cu o vază în care era pusă viața,
adevărata viață, cea veșnică.
Dorind să fie și el mare
ca și tatăl său, Dumnezeu,
omul a spart vasul cu viață,
... iar aceasta s-a scurs îmbinându-se cu moartea,
cea care este plata păcatului.
Prin urmare, din dragoste nemărginită,
Iubitorul tată se coboară
printre copiii obraznici și rătăciți,
luând chipul lor,
numindu-Se Iisus Hristos,
dar păstrându-Și pururea divinitatea.
Aceasta pentru că
cel ce strică, acela trebuie
ca după ce conștientizează, să și repare ...
Cel care să poată reface vaza
trebuie să fie un mare meșter,
iar pentru că ea s-a spart din cauza neascultării,
deci din lipsa dragostei,
doar un meșter lipsit de orice rău,
de orice motiv care ar putea sparge din nou vasul,
poate să-l lipsească,
iar Acela este Însuși Dumnezeu, Iisus Hristos,
Cel ce a pus din nou viața veșnică și adevărată
la locul ei,
acolo unde nu este moarte, nici supărare, nici suspin!

joi, 21 aprilie 2011

Dragoste Divină

Paula Seling - Asa vorbeste Domnul slavei
 Într-o lume strâns ancorată în realitatea de ASTĂZI se obișnuiește ca iubirea și bucuria să fie aruncate în distorsiunea soarelui dogoritor prin a cărui raze zboară ciori ... Orbiți de răutate, oamenii se îmbracă nemilos în păsări crâncene și acre ciupind hapsân și întru sfârtecare din trupul Dragostei ș-a Milei ... Ș-atunci ... și astăzi Hristos se lasă purtat în gheare de om spre cumplitul urlet răsărit din patimi! căci lipsa dragostei din noi Îl răstignește în fiecare secundă din timpul de ieri, de azi,și poate de mâine. Și totuși ... Dumnezeu este un tată care își dă inima pentru a-Și salva copilul ...

Într-o lume strâns ancorată în realitatea de ASTĂZI
se obișnuiește ca iubirea și bucuria
să fie aruncate în distorsiunea soarelui dogoritor
prin a cărui raze zboară ciori ...
Orbiți de răutate, oamenii se îmbracă nemilos
în păsări crâncene și acre
ciupind hapsân și întru sfârtecare
din trupul Dragostei ș-a Milei ...
Ș-atunci ... și astăzi
Hristos se lasă purtat în gheare de om
spre cumplitul urlet răsărit din patimi!
căci lipsa dragostei din noi
Îl răstignește în fiecare secundă
din timpul de ieri, de azi și poate de mâine.
Și totuși ...
Dumnezeu este un tată
care își dă inima pentru a-Și salva copilul ...


 

miercuri, 20 aprilie 2011

Vânzători de suflete ...

Despre oameni, cărțile știu multe învățate fiind de experiența veacurilor.
În lumina făurită prin focul stârnit de dorul cunoașterii paginile răsfoite ale timpului repetă din loc în loc un tipar.
Ele vorbesc despre om lăsând să se întrevadă o greutate urcată în cârca acestuia.
Din zi în zi, din an în an apare conturat cu durere cuvântul „vânzător”.
Nu precupeț, nu negustor!
Simplul, cinicul, complexul „vânzător”!
Vindem de toate:
... clipele înmiresmate cu dragoste le dăm nimicului „n-am timp”!
... gândurile în care-I pictat Dumnezeu le-aruncăm unui „nu există” !
... faptele senine pe care se clădește adevărata viață le alungăm unui „nu acum, ci mai încolo”!
... bucuriile le degradăm până la un nivel aproape de inexistență printr-un „meritam mai mult - ce bucurie-i asta?”
Și încă câte nu mai vindem și toate pentru un preț de nimic.
Dar o dată cu ele îi „vindem de la noi” pe cei dragi care încet devin „alții”!
ASTĂZI ca și ieri, mâine ca și azi filele timpului gravează cu-același toc muiat în durere vânzarea... a ta, a lor, a lui Hristos !!!

Paharul trebuie spălat pe dinauntru

Oameni din sticlă;
toți sunt așa ...
pahare transparente pictate cu străveziu.
pe interior sufletul,
la exterior trupul ...
Câți dintre ei încearcă,
agitându-și voința,
să spele paharul pe dinauntru?
Căci pe dinafară se tot spală,
dar murdăria se vede
arătată de peretele transparent
care există între suflet și trup.
Atât de transparent încât ASTĂZI
ca ieri și ca mâine
mizeria se cere, cu lacrimi de jale, spălată
prin picuri euharistice de drag și de dor,
Trupul și Sângele răstignitului Mântuitor!!!

luni, 18 aprilie 2011

Să nu fi fără rod ...

Astăzi ...
privește reflexiv în interiorul tău
și caută-ți sufletul.
Nu vei mai găsi o tulpină verde
și subțire - aproape de a fi firavă,
ci mai degrabă un trunchi lemnos
hrănit cu seva vieții.
Maturitatea, care e măsurată în crengi
ce nu se mai înclină ușor
atunci când vântul le-mbie,
te obligă să dai roade.
În dar ai luat, în dar să dai.
Nu te sfii nici o clipă să faci aceasta,
căci nici cursul vieții
n-o să se sfiască
să te asemene cu smochinul
ce astăzi s-a uscat
în fața Celui ce i-a cerut fruct;
Cel care l-a sădit
și care are să pătimească
pentru ca alți „puieți”
ajunși arbori să ofere rodul lor
prin dragoste spre viață veșnică!

duminică, 17 aprilie 2011

... ramură de salcie!

Astăzi ...
îmbracă-te cu veselia celor ce se bucurau
în urmă cu 2011 ani ...
și astfel dichisit prefă-te într-o ramură
de salcie
ca să știi să înverzești
lepădând întunericul iernii sufletești
și să poți să te pleci 
cu dragoste
în fața Soarelui ce veșnic e-nflorit!
și toate acestea ca să prinzi
rădăcini trainice
ondulându-te în fața vântului
și ocolind grindina 
ce bate uneori în viată!

vineri, 15 aprilie 2011

Nu uita să te bucuri

Viața noastră: un amalgam de amănunte,
detalii legate între ele printr-un șnur numit „timp”;
Există însă printre-acestea unul mare cât un munte
pe care noi îl vedem ca fiind grăunte, indiferent de anotimp.
Am rătăcit atât de mult pe culmea disperării
încât uităm că zâmbetul salvează vieți,
iar fruntea descrețită provoacă supărării
de netrecut troiene din nămeți !
Și toate-acestea nu doar atunci când le servim cuiva,
când oferim din pacea noastră interioară,
ci mai cu seamă ele-s pentru sinea ta
să-ți fie ție viața mai ușoară !!!
căci parcă prea de multe ori uităm senin să râdem
și parcă tot de-atâtea ori motive am avea,
dar preferăm paharul plin deloc să nu-l vedem
<< gândind că viața-i grea
... iar a „te bucura”, cu siguranță că-i aievea >>...




luni, 11 aprilie 2011

... spre Fericire!

     Multe scopuri răsar și cresc într-o viață de om. Printre acestea - unele schimonosite, altele frumoase - șade în liniște adâncă, Fericirea. E împinsă într-un colț în care domnește nemilosul Praf al uitării, depus până la bătătorire, călcat și el în picioare de Lipsa Dragostei în suflet și în fapte. Un adevărat smog ce se așterne peste ochii omului construind iluzii. 
     Iluziile îmbată sufletul numindu-se astfel ca fiind deșarte.
     În deșertăciune rătăcind, omul nu-și mai vede calea spre „civilizatoarea” Fericire!
     Orice cale are un început.
     Începutul drumului ce duce spre Fericire stă strâns legat de o idee.
     Ideea constă în a conștientiza și recunoaște că te hrănești cu rătăcire. 
     Rătăcirea poate fi înfrântă alegând un Ghid! 
     Ghidul te poate duce spre Adevăr și Lumină. 
     Lumina Cunoașterii și Adevărul presupun înlăturarea minciunii. 
     Minciuna se alungă prin Voință. 
     Iar de voință ai nevoie pentru a te curăța! 
     Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu! ... și alte 8 prescripții despre calea spre fericirea veșnică -  Fericirile !

duminică, 3 aprilie 2011

Adamii și Evele de azi și din noi!

Din trecut,
istoria își aruncă vocea spre prezent
susținand neîncetat că ea se repetă!
E un fel de roată
făurită dintr-o linie
care începe cu Adam și se continuă cu Eva
ca să se termine cu Acum - neîncetatul actual!
Astăzi - 
lumea e un imens fagure 
prin a cărui hexagoane se plimbă copii fidele de protopărinți,
Adami și Eve care după înlănțuiri de milenii
încă mai caută Adevărul pe cont propriu,
încă mai gusta cu poftă din măr!
Cunoașterea nu este rea,
ci rău este a-ți închipui că poți cunoaște fără Dumnezeu,
a-ți construi un gând ca un sac gol
în care să bagi ideea cum că poți singur să știi
fără a înnota printre file de cărți,
fără a te hrăni cu experiențe ale înaintașilor,
fără a te îmbrăca în smerenia de a fi învățăcel
și mai cu seamă, fără a bate la ușa Fabricii de Cunoaștere
și a-I cere Creatorului un bob de Adevăr,
pe care să-l muncești, pe care să-l crești !!!