Cugetare despre dragoste

M-am născut în suflet c-un bulgăre de dragoste,
de la Dumnezeu,
ca să dau din el altora:
... fie tăind, fie cernind, fie-mprăștiind, dar pururi iubind!
Am primit fărmirturi și bucățele de la oameni
... fie zâmbind, fie pășind, fie sclipind, și iarăși pururi iubind!
pân-aici eram copil,
Apoi, am mai crescut!
Și m-am concentrat asupra trupului din lut...
Ah, ce mare preocupare
și ce neghioabă neglijare...
Încât curând au apărut:
Cârduri de ciori, haite de câini, molimi și boli
... fie ciupind, fie lovind, fie răpind!
Au tăiat în bulgăre cu durere
până m-au lăsat fără vedere:
Priveam, dar nu vedeam!
Ascultam, dar n-auzeam!
Ah, ce efemeritate,
să-ți cauți iubirea prin stoluri de păcate!
Sunt om - și nu mă pot urni,
fără sincer a iubi!